vineri, 23 ianuarie 2009

a poem about poetry

Toată viaţa am adunat cârpe să-mi fac o sperietoare.
Îmi amintesc zilele în care ascuns sub pat îmi desăvârşeam
lucrarea
grămada de pantofi vechi pe care îmi rezemam capul uneori
când adormeam
iar acum când e gata
noapte de noapte sting lumina şi numai
bănuind-o acolo
încep să urlu de spaimă.

( ion muresan)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu